Vasile Romanciuc

Învăţătorii
Domnule învăţător,
Doamnă-nvăţătoare,
Eu încă sunt mic-micşor,
Firav ca o floare...
Cum rostiţi orice cuvânt,
Simplu, părinteşte,
Simt că şcoala-i locul sfânt
Unde-nveţi a creşte.
Simt: cum intră lin o stea,
Tainic, prin fereastră,
Aşa intră-n viaţa mea
Viaţa dumneavoastră.
Peste ani, ce mult aş vrea,
Dragi părinţi de carte,
Să vă-napoiez din ea
Cel puţin o parte...
Vă voi fi mereu dator
C-o iubire mare,
Domnule învăţător,
Doamnă-nvăţătoare!


SFÂRŞIT DE VACANŢĂ
Trece vara, rău îmi pare –
Trece şi vacanţa mare!
La bunici, la o adică,
Şi vacanţa mare-i mică…
Vine toamna, şcoala vine,
Cărţilor li-i dor de mine,
Mie-mi este dor de ele –
Sunt prietenele mele.
Trece vara, toamna vine –
Sunt şi trist, şi-mi pare bine